Nu inteleg nebunia asta a oamenilor cand vine vorba de “cele sfinte”. Fie ca e vorba de Pasti, Craciun, Anul nou, sau prezenta Prea Fericitului Daniel la Lugoj cu ocazia sfintirii unei biserici, oamenii se calca in picioare ca nebunii. Li se face rau, stau in soare, se imbulzesc ca vitele… si totul in numele “credintei”. Nu inteleg, ce-i face pe ei sa se comporte ca animalele? Da… inteleg sa mergi la biserica, sa fi credincios, dar cu ce te incanta ca-l vezi pe PF. Nu esti credincios daca nu te calci in picioare sa-l vezi? Fie ca e vorba de PF, fie ca e vorba de moastele unui sfant, oamenii uita tot ce tine de credinta si se calca in picioare ca nebunii, se imping unul pe celalalt, numai ca sa ajunga si ei acolo. Singura mea explicatie e superstitia, oamenii astia cred ca daca fac aia sunt credinciosi, si daca nu o fac sunt pacatosi. Alta… nu am.

Aveti mai jos “inspiratia” articolului: